Sibiul are multe obiective turistice interesante cu o istorie bogată în spate. De această dată vă propunem o aventură fascinantă la 45 km de Sibiu, mai precis la Cârța.

Denumită și Cârța Săsească, pentru a se deosebi de Cârțișoara, comuna se remarcă prin simplitate si tradiție. Punctul de interes este reprezentat de unica abație cisterciană nedistrusă din România, și cea mai estică din întreaga Europa! Construită în stilul gotic timpuriu, mănăstirea a fost întemeiată în 1200-1206 de maeștrii pietrari din Burgundia (Franta), călugării cistercieni. Abația a prins contur sub forma unei basilici cu trei nave, fiind asemanata cu bisericile cisterciene burgunde.

Denumiți și „călugării țărani”pentru că trăiau din ce cultivau și se îmbrăcau doar cu haine produse de ei, cistercienii au trăit conform valorilor bazate pe muncă și rugăciune, conform lui Benedikt: „ora et labora”, adică „rogă-te și lucrează”.

Catolici fiind, călugării cistercieni au ajuns în Transilvania sub protecția regilor maghiari. Ei au primit, sub formă de donații de la regi și prinți, doar terenuri inutilizabile. Muncitori din fire, călugării au asanat mlaștinile și pădurile sălbatice din Cârța și au construit o bazilică mică din lemn. În secolul XIII, maeștrii pietrari veniți din Franța și Renania au constuit o abație sub forma unei biserci-cruce și clădirile mănăstirești dispuse în formă de triunghi. Cu timpul, călugării au creat ferme și au promovat cultura viței-de-vie și piscicultura, fiind faimoși pentru cantitățile mari de recolte adunate. Modul lor de viață era unul foarte auster: ziua începea și se termina cu munca. Se rugau o dată la 3 ore, carnea nu exista pe masa lor, camerele nu erau incălzite nici pe timpul iernii, iar comunicarea între călugări se facea doar pentru probleme legate de strictul necesar.

În secolul XIV abația este distrusă pentru prima dată din cauza atacurilor inamice. Chiar dacă a fost reparată, fortificarea abației nu a mai avut loc. Astfel urmatoarele atacuri otomane își ating scopul: mănăstirea este din nou distrusă. Ultimul abate din Cârța a fost un călugăr din Viena, abatele Raimund Bärenfuss, cunoscut pentru pasiunile sale: vinul bun și vânătoarea de urși. În secolul XV, interesele economice ale sibienilor au jucat un rol extrem de important în ceea ce privește soarta mănăstirii. În anul 1474 regele Matei Corvin a desființat în cele din urmă abația, deoarece localnicii se plângeau mereu că au devenit ținta inamicilor turci tocmai din cauza mănăstirii. Astfel, toate drepturile asupra mănăstirii au fost transferate Bisericii din Sibiu.

Clădirile mănăstirii sunt distruse de timp, dar încă mai pot fi admirate ruinele bazilicii cu trei nave.

Amintiri în stil gotic

Casa Parohială
Cea mai veche clădire locuită din Transilvania a fost construită în locul vechii cantine a mănăstirii. În fața casei parohiale se afla o mică moară cu 3 ciocanele. Aceasta funcționează și în ziua de azi datorită unui canal cu apă ce trece prin curte. Tot aici puteți admira placa memorială Viktor Kästner, cunoscut poet sas originar din Cârța. Franz Pindur, pictor și grafician sas, are de asemenea piatra de mormânt în grădina mănăstirii.

Rozeta
Ferestra polilobată este simbolul construcților cisterciene. Tot acolo poate fi văzut și portalul în stil gotic, construit de maeștrii pietrari în fațada de vest după distrugerea mongolă din anul 1241.

Cimitirul Soldatilor
În ruinele fostei nave principale a fost amenajat în 1928 un cimitir cu soldații germani căzuți în Primul Război Mondial. În același an a fost ridicată și statuia lui Roland, războinicul german, simbol al liberății și dreptății.

Biserica
Mănăstirea a fost în mod repetat atacată și devastată de invaziile turcești si tătăresti. Biserica evanghelică de azi a restaurat doar absida și corul fostei bazilici în care se țin și azi slujbe. Altarul baroc este impresionat. Statuile sfinților Petru și Pavel străjuiesc icoana crucificării. Orga barocă datează din 1777. Arcele boltilor se intâlnesc într-o cheie de boltă gotică înfățișând-o pe Fecioara Maria, ocrotitoarea cistercienilor.

Turnul-clopotnită
Construit în secolul XV de către constructorul sibian Andreas Lapicida, turnul era folosit ca post de observație pe timp de război.

Casa Învațătorului
Aflată în stânga bisericii, casa tipic săsească folosită în trecut de învățătorul satului, este acum un muzeu și un Info-Kiosk. Grădina cistercienilor este ingijită și cuprinde afine si zmeură.

Terasa special amenajată îi imbie pe vizitatori cu bucate alese preparate doar din produse naturale. Puteți servi cârnați delicioși, platouri țărănești cu zacuscă, untură și pastă de jumări cu ceapă rosie, file de păstrăv afumat sau vestitul platou ciobănesc de unde nu lipseste slănina de casă afumată. Mâncarea delicioasă merge perfect cu o țuică sau o afinată de casă. Copii pot servi limonadă proaspătă și au loc de joacă special amenajat. La sfarșit vă recomandăm o portie sănătoasă de Hencles, prajitura tradițională săsească.

De ce merită vizitată Cârța?

Prețul biletului de intrare este 5 lei pentru adulți si 2.5 lei pentru copii. În prețul biletului este inclus un pliant informativ și accesul în biserică. Pentru o donație în cutia milei beneficiați de un tur alături de un ghid (preotul Misch). Ghidajul poate fi facut în limba română, maghiară, germană.

Cârța se află la 45 de km de Sibiu, lângă DN în direcția Făgăraș-Brașov; faceți stânga la indicator spre Cârța, mergeti cca 3 km până în centrul satului, apoi faceți dreapta. După 200 m vedeți în dreapta, Biserica Evanghelică și ruinele abației, iar în stânga, parcarea.

Adresa: Biserica Evanghelică Cârța, Strada Principală, nr. 110, Cârța, Sibiu
Telefon: 0752 055 997 (pentru grupuri mari este recomandat să sunați înainte)