Sibiu-Online

Istoria telurului a inceput la Sibiu

Postat de admin | 14/12/2009

mineral_2Putini dintre sibieni cunosc faptul ca istoria telurului prezinta pentru Sibiu un interes cu totul deosebit. Telurul a fost descoperit intr-un minereu cunoscut pentru prima data in Transilvania, prin experimentele facute la Zlatna si Sibiu de catre transilvaneanul sas Franz Joseph Muller, baron von Reichenstein. La exploatarea aurului din regiunea Sacaramb a aparut un mineral aurifer din care pretiosul metal nu putea fi extras.

 

Cercetarile facute in 1782 de catre Frantz Joseph Muller asupra acestui mineral misterios, care nu ceda aurul, si care era numit aurum problematicum, aurum paradoxum sau aurum album, iar dupa aceea corespondenta cu chimistul suedez Bergman, apoi cu Klaproth si Berzelius, au dus la concluzia ca aurul este combinat cu un element nou, necunoscut, pe care-l numeste telur (tellur, in latina = pamant), cel de-al 26-lea element cunoscut in lume. Andreas Xaver Statz (1747-1806) scrie, printre altele, in lucrarea sa „Descrierea fizico-mineralogica a minei de aur si argint din Sacaramb, Nagyag, in Transilvania…”, Viena, 1803: „Primul minereu transilvanean, care a fost denumit problematic a fost acela din mina ” Maria Hulf” (in traducere = sa ne ajute Sfanta Fecioara), in Muntii Fata Baii, langa Zlatna. „In nici o tara din lume nu exista atatea minereuri, al caror aspect exterior sa arate atat de strain si a caror componenta era pana acum atat de indoielnica, ca in Transilvania…”

 

La inceputul secolului al XVIII-lea, un cioban, Ion Armindean (sau Armenian) descopera la Sacaramb un loc cu minereu de aur. Primele semne de intrebare asupra elementelor prezente aici apar in 1767, cand baronul Ignat von Born, incepe extragerea de aur si pirita din acest loc. Aurul continut in aceste minerale prezinta dificultati serioase la separare. Analizele facute de catre Borzony, Mathew, Bohn nu aduc nici o explicatie, in timp ce profesorul R.v. Ruprecht considera minereul din zona ca fiind stibiu (antimoniu). F.J. Muller il contrazice pe v. Ruprecht, sustinand ca elementul nu este un mineral de antimoniu, ci o sulfura de bismut, ipoteza pe care o va nega mai tarziu, concluzionand ca metalul respectiv este unul necunoscut. Dupa mai mult de trei ani si peste 50 experimente, pentru a-si confirma ipoteza, trimite o mostra celui mai cunoscut chimist analist al epocii, suedezul Torbern Bergman. Acesta va arata la randul sau faptul ca mineralul nu contine antimoniu. Peste 12 ani, Maller trimite o alta mostra chimistului Martin Heinrich Klaproth, descoperitorul uraniului, la Berlin. Acesta confirma ipoteza lui Muller si face oficiala descoperirea acestuia din 1782, citind in fata Academiei de Stiinte din Berlin un memoriu in care se arata ca minereul de aur din zona Zlatna, Transilvania contine un metal nou pe care-l numeste Tellurium. O ultima examinare decisiva, facuta de catre marele chimist-mineralog suedez J.J. Berzelius, a adus dovada definitiva (in1832) a exactitatii analizelor lui Maller si Klaproth, descoperirea ramanand de atunci necontestata. Minereul care a dus la descoperirea telurului si nu permitea separarea aurului a fost descoperit in mina Fata Baii din Sacaramb (langa Zlatna). El a fost numit „sacarambit” sau „naghiagit” (de la denumirea maghiara a localitatii – Nagyag). F.J. Muller a realizat o valoroasa colectie de minereuri rare, care a fost achizitionata, dupa moartea sa, de Liceul Brassai din Cluj. O alta colectie de minereuri rare, la care a carei constituire si dezvoltare a contribuit F.J Muller, este cea de minereuri aurifere a lui Samuel von Brukenthal. Aceasta colectie se gaseste astazi la Sibiu. Biografie F.J. Muller von Reichenstein s-a nascut la Sibiu, la 1 iulie 1740. Dupa alte surse insa, locul nasterii sale ar fi fost la Poysdorf, Austria, la 4 octombrie 1742, ca fiu al lui Joseph Muller, consilier tezaurial. El studiaza la Viena filozofia si stiintele juridice, apoi tehnica, mineritul, mecanica, chimia si mineralogia la Academia Regala din Schemnitz (1763). In 1768 este promovat ca specialist guvernamental pentru expertize in probleme aurifere (Markscheider) in Ungaria de Sud. in 1770 este cooptat intr-o comisie guvernamentala cu probleme de minerit in Banat, fiind numit apoi, datorita meritelor, Director al minelor si industriei siderurgice din Banat. in 1775 este transferat in calitate de prim consilier al Directiei mineritului in Tirol (Austria), iar in 1778 in calitate de consiler imperial in Transilvania. F.J.Maller a fost membru al „Asociatiei cercetatorilor de stiinte naturale” din Berlin si al „Societatii pentru mineralogie” de la Jena, la care era inscris si marele poet si pasionat al stiintelor naturale, germanul Wolfgang von Goethe, ceea ce atesta renumele international al lui F.J Muller, ca om de stiinta. Datorita meritelor sale deosebite, F.J.Muller a fost innobilat de catre imparatul Franz Joseph al II-lea in anul 1788 si ridicat la rangul de cavaler al curtii imperiale cu titlul „von Reichenstein”(piatra pretioasa). In 1795 este numit inspector general al Industriei minelor si siderurgiei din Transilvania, iar in 1798 consilier imperial la tezaurariatul transilvanean.

 

Din anul 1802 este chemat la Viena, unde functioneaza in calitate de consilier la curtea imparatului, pana in anul 1818. F.J.Muller afost un cetatean de onoare al Sibiului, unde a locuit pana in anul 1802, fapt confirmat prin evidentele lojei francmasonice din Sibiu, al carui membru devine in 1784. De asemenea, o fotocopie din planul orasului Sibiu (sec. al XIX-lea) atesta ca pe strada Fleischer nr.36 locuia la acea data F.J. Muller. Fotocopia a fost publicata in cartea lui Horst Klusch, „Convergente transilvane”, vol. 3 decembrie 1995. F.J. Muller se stinge din viata la 12.10.1825 la Viena. Succesorii lui F.J. Maller – fiul sau, Karl Emmerch si nepotul lui, Franz Leonhard von Reichenstein – au trait si ei la Sibiu.
Profesor Plesca Elena – Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara „TEREZIANUM” SIBIU.

Comentariile sunt inchise.

Folosim cookie-uri pentru a ne asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close